Nu mai poți fi sigur nici pe zacuscă…

Am trecut ieri pe lângă Primărie.

Grăbit, cu o servietă în mână, ieşea un domn. Aproape s-a ciocnit de mine, în marea grabă. Am reuşit să îl evit în ultimul moment. Vorbea la telefon şi părea vădit îngrijorat. Başca mai şi gesticula, de zici că era controlor de zbor. Avea privirea pierdută şi împovărată. Pasul alert şi vioi, pentru vârsta domniei sale.

L-am auzit ce zicea:

– Gogoşarii îs rezolvaţi. M-ai auzit? Gogoşarii îs rezolvaţi! Mâine îi primesc.

Acum, dragii mei, una din două. Ori s-au rezolvat gogoşarii pentru zacusca de toamnă şi frica din el venea din faptul că, se ştie, nu vii acasă fără gogoşari la femeia care vrea să facă zacuscă, ori am asistat la confirmarea unei şpăgi de proporţii. Suspicios e că ieşea din Primărie cu atitudinea asta.

Ţinând cont că am avut un primar care a luat şpagă pepeni și că au fost șpăgi mult mai penibile, mă iertaţi dacă nu-s chiar sigură că se face zacuscă…

5 Comentarii
  1. duru7 Septembrie 2017

    Depinde de ce intelege poetul aici prin “gogosari”.

  2. maxutz7 Septembrie 2017
  3. Bubu8 Septembrie 2017

    Si cum i-a rezolvat? Cu alifie sau fara?

Ai o părere la părerea lui Florica? M-am răzgândit