Un alt specimen al faunei urbane: super calificatul

Există o specie, demnă de studiat, desprinsă din cea a românilor care se pricep la toate. Vorbim despre o specie distinctă pentru că, dacă românul s-a născut pricepându-se la toate, super calificatul își dobândește super puterile peste noapte.

Mutațiile genetice sunt inexplicabile și se întâmplă într-un timp atât de scurt, încât nu există încă un savant care să poată explica fenomenul: românul simplu se duce la culcare și, când se trezește, e competent într-un domeniu despre care habar nu avea înainte. Fenomenul se repetă mai multe seri la rând, astfel încât, la finalul unei săptămâni, putem spune că avem un nou exemplar de super calificat.

Să nu confundăm super calificații cu cei care se autointitulează experți sau specialiști și defilează cu aceste etichete clișeisto-pompoase prin online. Super calificatul nu dorește recunoașterea publică. Super calificatul e super erou la locul de muncă. Și își jignește colegii sau colaboratorii cu super competențele sale, dobândite peste noapte.

Îl știi pe colegul ăla care, peste noapte, știe și marketing, și programare, și design, și vânzări, și PR, și media, și SEO etc., el fiind un simplu trepăduș? El e un super calificat!

Îl știi pe colaboratorul ăla, care, dorind să-ți demonstreze cât e el de capabil, mimează cunoștințe de marketing, programare, design, vânzări, PR, media, SEO etc., el fiind un nimeni cu carte de muncă? El e un super calificat!

Cel mai grav e că specimenele astea există pentru că nimeni nu-i demască.

Alte specimene: hipsterul bătrânpițipoanca bătrânătatăl blazatvecinul util societățiibiciclistul evanghelist, bărbatul care s-a jertfit pe altarul căsniciei.

Păreri?