Un alt specimen al faunei urbane: biciclistul evanghelist

Biciclistul evanghelist e la fel ca vegetarianul pocăit: încearcă să te convingă că stilul lui de viață e cea mai tare invenție de la bilele anale încoace.

“Coae’, tre’ să-ți iei bicicletă! Îți va schimba viața!”

“Da’ n-am nevoie de bicicletă…”

“CUM să n-ai nevoie??? Faci mișcare, nu mai ai treabă cu traficul aglomerat și cu locurile de parcare, mergi pe coclauri, e cea mai bună investiție!”

“Mă, mi-e bine așa…”

“Și să nu-ți mai zic despre cât de ușor e să o depozitezi și să o întreții!”

Și o ține tot așa, până, disperat, îi spui că poate o să-ți iei o bicicletă, ca să-l faci să tacă. Pentru că, în viziunea unui biciclist evanghelist, ești o jignire adusă societății și trebuie să mori.

Biciclistul evanghelist te va privi superior când se dă jos de pe bicicletă. E felul lui de a spune “sunt următoarea etapă a evoluției umane: homo biciclus”. O va parca foarte aproape de masa la care stați și și-o va admira. Chiar dacă l-ai sunat să ieșiți la o poveste, pentru că sunteți prieteni vechi și nu v-ați văzut de mult, 80% din discuție va fi despre cât de tare e să ai o bicicletă. Îți va povesti despre ultimele cuceriri ale industriei bicicletelor. Îți va relata, cu lux de amănunte, ultima escapadă a grupului de bicicliști evangheliști. Îți va face capul calendar. Și tu voiai doar să bei o bere cu un prieten… Dar biciclistul evanghelist nu bea bere, doar e responsabil!

“De ce ai venit cu bicicleta, dacă am zis că ieșim la o bere?”

“Păi, cu ce să vin?”

“Pe jos sau cu un taxi…”

“Ești nebun? Toată vara sunt pe bicicletă!”

Biciclistul evanghelist e, cum era de așteptat, și un reper moral:

“Nu te-ai săturat să poluezi cu mașina?”

“Nu poluez că vreau, ci de nevoie…”

“Ia-ți bicicletă, îți satisface toate nevoile!”

Singurul gând care îți dă putere să treci peste discuția cu un biciclist evanghelist e să îți imaginezi cum îl prinde furtuna pe bicicletă și nu are unde să se adăpostească sau cum dârdâie de frig, pe o vreme de n-ai scoate nici vecinul cu bormașină afară, pentru că a fost prea evanghelist să-și lase bicicleta acasă.

A nu se confunda bicicliștii evangheliști cu hipsterii. Hipsterii sunt bicicliști sub acoperire, în timp ce evangheliștii sunt hipsterii bicicliștilor.

Alte specimene: hipsterul bătrân, pițipoanca bătrână, tatăl blazat, vecinul util societății.

4 Comentarii
  1. cotos11 Iunie 2013

    :)) Am si eu cativa prieteni din astia. Nu se pot desparti de bita, oribil…

  2. Tudor Galos11 Iunie 2013

    Duminică, plimbându-mă prin parcul Herăstrău, mega-aglomerat, mi-am dat seama de următoarele: mergi pe trotuar sau pe alei, te calcă bicicliștii. Mergi pe străzi, te calcă bicicliștii ȘI mașinile. Așa că mai bine merg cu mașina – risc doar să calc bicicliști.

  3. Sorin11 Iunie 2013

    vai am si io unu , stropsilar Irod, o dat 8000 lei pe bicicleta, fut-o Stalin. Deci e exact asa cum tu l-ai descris!!!!

  4. Chestie12 Iunie 2013

    Mi-am rupt ambele maini cu bicicleta la vreo 10 ani distanta ditnre care odata operatie si a doua oara aproape. Odata a fost vina unui sofer care a deschis usa odata a mea. Am bicicleta dar nu ma mai dau… e mai safe. Daca vrei sa fii kamikaze i-ati bicicleta :. Daca vrei sa fii `kamikaze prudent` i-ati casca! :))))

Păreri?