Food a la Cluj: dezamăgirea Pep&Pepper

Pentru că în 10 ani oferta din food court-ul VIVO! a rămas aproximativ aceeași (vă daţi seama că au trecut ZECE ani de la inaugurarea Polus?), ne-am bucurat foarte mult când am auzit că se deschide Pep&Pepper.

Ştiu că rubrica asta vă face de obicei poftă, pentru că sunt recomandările sincere ale unor mici bloggeri gurmanzi, dar, de această dată, din păcate, e celebrul caz de am dat noi bani ca să nu îi daţi voi.

Nu am mai fost aşa dezamăgită din clasa a şasea, când am mers la Grădina Botanică de la Jibou şi am crezut că o să fie Disneyland cu plante şi vegetaţie luxuriantă. N-a fost.

Să o luăm de la început. Locul arată foarte de bine, îl găsiţi la intrarea 4, chiar vis-a-vis de cinema, pe colţ. Nu aveţi cum să îl rataţi, e perfect pentru instagram.

Conceptul e fain. Alegi prima dată tipul de proteină dorit (carne de pui sau vită), apoi alegi carbohidraţii (paste arrabiata, paste pesto, orez negru, orez alb, piure de cartofi, legume sote), la care se adaugă automat şi o salată. Sună bine, nu? Aşa ne-am gândit şi noi.

Am comandat fiecare câte o porţie, eu mi-am luat pui cu cu champignons, paste arrabiata şi salată, iar Răzvan şi-a luat pui chilli iute, paste pesto şi salată. Am aşteptat puţin după ele, dar, hei, se fac pe loc, nu aveam de ce să ne plângem.

Prima problemă. Am primit mâncarea într-o farfurie dreptunghiulară de ceramică şi tacâmuri de plastic. Dacă tot vrei să serveşti elegant, frumos ar fi să mergi până la capăt. Nu de alta, dar o doamnă de lângă noi şi-a rupt de două ori furculiţa de plastic. Înţeleg că e mai uşor cu servirea şi logistica, dar nu se pupă deloc cu preafrumoasa farfurie. E un fel de a spune “hei, client, te respect, dar nu chiar de tot”.

Mâncarea a fost dezamăgitoare, din punctul nostru de vedere. Cea mai bună parte a fost salata, pe care am mâncat-o integral. Pastele erau overcooked şi extrem de fade, ca și cum o gospodină de cartier a încercat să facă paste italienești și nu i-au ieșit, iar puiul cu ciuperci nici după ce l-am înecat în sare şi piper nu m-a convins. La fel și în cazul lui Răzvan: paste fără gust, mult prea fierte, fără vreo legătură cu savoarea de pesto și un pui cu chili uitabil.

Poate dacă locul și conceptul, care în continuare sună bine, dar e implementat prost după gusturile noastre, nu ne-ar fi creat aşteptări așa mari nu am fi fost aşa dezamăgiți. Am lăsat mai mult de jumătate de porţie în farfurie şi am plătit pentru cele două feluri şi un pepsi la jumătate 51 de lei. De banii ăştia mâncam mult mai cinstit la împinge tava. Şi, din păcate, mult mai savuros.

Deci, încercați pe riscul vostru.

Partea bună e că se deschide în VIVO! Spartan, care ne-au cucerit deja cu preparatele lor delicioase. Looking forward :)

4 Comentarii
  1. nwradu30 Octombrie 2017

    Eu am mâncat o dată, a fost bun. Poate acolo încă n-au reglat bine fierbătoarele de paste.

  2. Sergiu30 Octombrie 2017

    Nici la ala din Baneasa nu-i vre-o sfaraiala, piureul ala era facut din fulgi 100%. Si inca de-aia ieftini :) Misto ideea cu buzzer-ul insa.

  3. Cristi31 Octombrie 2017

    Spartan are cele mai oribile sosuri. E singura firma de la produsele careia am crize biliare. Aveam, caci intre timp m-am decis ca, daca tot mi-e foame de junk food, pot sa ma duc la MC.

Păreri?