Minciuni pe care ți le spui când mergi în concediu

Dacă am abordat deja minciunile altora, e momentul să discutăm și despre minciunile pe care ni le spunem singuri.

  1. N-o să-mi pun mai mult de 3-4 tricouri, 2 perechi de pantaloni scurți și unii lungi în bagaj. Nu mai are rost să car atâtea haine după mine, m-am învățat minte!
  2. Ce bine că resortul are sală de sport! O să mă duc ZILNIC la sală, să nu-mi pierd ritmul și să fiu în formă. În plus, ce fain o să fie să alerg pe bandă și să mă uit la mare! MI-NU-NAT!
  3. Sigur vor fi multe fructe și salate de fructe acolo. Mai ales fructe exotice! În fiecare dimineață o să mănânc doar fructe!
  4. O să mă trezesc în fiecare dimineață să prind sezlong și să mă bucur de aerosoli. O oră în minus de somn nu se vede. În plus, pot dormi și pe plajă!
  5. N-o să fac excese culinare sau de băutură, pentru că tot eu o să sufăr mai târziu. Ce dacă e concediu, nu trebuie să mănânc și să beau non-stop, chiar dacă domnii ăștia fac clătite și waffels tot timpul și m-am pus chiar lângă barul de pe plajă.
  6. N-o să citesc Sandra Brown și alte căcaturi siropoase, pentru că nu o să mai fiu o putoare care nu își cumpără cărți din timp sau își uită kindle-ul.
  7. N-o să-mi pun alarma la 6 dimineața, după ce am făcut deja crize de nervi trei zile la rând că nesimțiții de ruși și englezi și-au “rezervat” șezlongul cu prosopul. Eu sunt un domn și nu voi face EXACT ca ei, doar ca să le pot rânji ulterior că i-am bătut cu prostia lor.
  8. N-o să fur mini produsele de îngrijire din baie și papuceii, că am mai ieșit din țară și am văzut electricitate.
  9. N-o să urlu sau înjur în română, știind că de undeva, dintr-o tufă, o să apară alt român.
  10. Nu o să vorbesc în engleză, de frică să nu fiu prins că sunt român.
  11. N-o să pun poze pe internet la fiecare cinci minute.

Mai ziceți și voi ce “n-o să faceți”.

3 Comentarii
  1. Rares8 Decembrie 2017

    La mine, cea mai mare minciuna este ca o sa ma trezesc in fiecare dimineata la prima ora.

  2. finch11 Decembrie 2017

    Concediul e pentru mine posibilitatea sa explorez. Asa ca nu-mi impun restrictii, ore fixe, cacaturi pe care le voi face in amanunt, dar exista niste limite pe care trebuie sa le respect, altfel concediul poate fi ratat. Am un plan general, ce urmeaza sa fac, cam cum si cam cat costa astea. Ajuns acolo, ma orientez dupa cum ma simt de obosit. Prima zi mai usor, urmatoarele mai alert. Aflu detalii locale despre atractii, abandonez parti din planul de acasa pentru a face loc unor planuri ad-hoc. Ma tin de plan, pentru ca devine interesant, sunt parte din plan, nu mai e o chestie vaga facuta acasa. Nu-mi permit sa zac pe banii mei, la 60-80euro pe zi cazarea, de zacut o pot face si acasa gratis in ultimele zile de concediu.
    Practic am un concediu foarte activ, ma misc de colo-colo, vad chestii, mananc chestii locale specifice, merg mult.
    Un exemplu din vara asta:
    Idee generala: Valencia si Malaga, cu un efort de a atinge si Gibraltar, optional oricum. In Valencia am stat 2 nopti, vazut orasul, stat in hotel mai la margine, folosit autobuzul, batut la pas centrul, inchiriat biciclete si batut la pedala tot. Inchiriat masina pentru Malaga, stat 2 nopti, batut la pas orasul, dat o fuga pana in Gibraltar, facut poza cu maimuta pe stanca. Revenit la Valencia, alt hotel, mai in centru, 3 nopti, inchiriat bicle si batut la pedala iarasi. Vazut Aquarium Oceanografic, Muzeul stiintelor si artelor, Palatul artelor regina Sofia, tot complexul, vazut stadionul Valenciei. Mers la plaja 3 ore. Atat. Erau atatea chestii de vazut, incat era pierdere de timp sa zac pe plaja.
    4 adulti si un adolescent. Cu exceptia mea, biciclist de concurs, adultii nu erau deloc obisnuiti pe bicle. Le-a placut la nebunie sa vada tot orasul pe bicla, fara sa stea dupa autobuz. Nu mi-am spus nici o minciuna.

  3. brontozaurel13 Decembrie 2017

    #1 Nu e minciuna la mine. Nu-s magar de povara, n-o sa car mare lucru. 3-4 randuri de haine pentru o saptamana si ceva, totul intr-un rucsac mic.

    #2 Nu calc la sala nici sa ma tai. Nu-mi pot permite, sunt oameni acolo. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca urasc sa alerg. Am program propriu de forta si flexibilitate in camera. Si da, ma tin de el pentru ca… functioneaza, rezultatele sunt vizibile si e chestia aia… mi-e usor sa iubesc activitatile la care vad ca fac progres. Si sa le urasc pe alea unde vad ca nu merge deloc. Cum ar fi alergatu’…

    #3 Nu e minciuna. Si asta in primul rand din motive financiare. Plecarile mele cu scop de relaxare sunt exclusiv pentru concerte in orase in care pot ajunge ieftin (sub 20 de euro) si nu ma jupoaie cazarea (50 euro pe noapte e nivel de lux). Adica Berlin in cele mai multe cazuri. Iar zmeura si murele sunt mai ieftine acolo decat in Romania. As fi fraiera sa nu profit. Semintele de pin, migdalele, ciocolata, ouale… la fel, ieftine. Plus ca nu-mi place mancarea gata facuta. Asa ca meniul in deplasare e in mare parte chestii crude.

    #4 N-as calca pe plaja nici sa ma tai. N-am mai calcat pe plaja de la 5 ani, cand m-au tarat ai mei. Sunt alba ca o fantoma si mandra de asta. Nu-mi place pielea bronzata si ideea de cancer nici atat. Si avand in vedere ca am obiceiul sa ma culc cu mult dupa miezul noptii, trezitul tarziu e default. Desi daca trebuie dintr-un motiv sau altul, rog pe cineva sa ma trezeasca in cel mai brutal mod posibil.

    #5 Paradoxal, nu e minciuna. Se cheama chiar “paradox of choice”. Mi-a luat mai bine de patru ani de drumuri in Germania pana mi-am cumparat prima data ciocolata… Plus ca mersul la concerte exclude excesele. Ma duc acolo dimineata ca sa prind loc la bariera si nu vreau sa am nevoie la baie. Ziua de concert e pe 125g de mure sau zmeura si ~125g de seminte de pin sau nuci pecan sau migdale. Poate ceva ciocolata daca e frig, dar oricum in cantitati mici. Si apa. Suficienta (mai ales ca daca se intampla sa n-am voie cu nici un fel de lichide inauntru, e posibil sa fie 5 euro paharul), dar nu mai multa decat pot sa transpir.

    #6 Nu citesc. Pentru timpi morti, pot oricand sa lucrez.

    #7 :))

    #8 Nici nu ma ating de chestiile de gen, le am pe ale mele, asa ca de ce sa risc sa ating chestii pe care le-au atins altii? Nici macar nu folosesc dulapurile pentru ca ma sperie ideea ca hainele mele sa se atinga de hainele si umerasele de care s-au atins hainele altora. Chestie foarte amuzanta in coditiile in care stau pe jos inainte sa intru la concert, impart saliva cu vreo 20 de oameni acolo prin sticla de apa, iar in Germania am mai si capatat obiceiul de a manca fructe fara sa le spal pentru ca… instinct de turma, monkey see, monkey do…

    #9 Um… n-am obiceiul sa vorbesc in romana decat cu oamenii care nu inteleg decat romana. In primul rand pentru ca nu gandesc in romana, asa ce mi-ar fi mai greu sa ma exprim. Nu ca mi-ar fi usor sa ma exprim in franceza, germana sau italiana, dar nimic nu-ti dezleaga limba cum o face nevoia de a comunica atunci cand cealalta persoana nu intelege nici macar o boaba de engleza. In general, gandesc in engleza/ in limba tarii in care sunt. Daca o cunosc suficient, ca n-o sa se intample minuni doar pentru ca ma nimeresc sa fiu in Varsovia, Amsterdam sau Doha. Nu stiu exact de ce face creierul meu figura asta, poate are legatura cu faptul ca incerc sa fiu mai atenta la ce se intampla in jur/ sa ma adaptez si atunci e mai util sa-mi fac mental calculele in neamta in supermarket din moment ce asta e limba in care o sa-mi vorbeasca la casa? Pe de alta parte, uneori intelegerea se intampla cu intarziere. Ca atunci cand m-au oprit doua bunici pe strada sa ma intrebe cum pot sa ajunga undeva si au primit o privire de catel plouat si un “keine Ahnung” pentru ca la vreo doua secunde dupa sa-mi pice fisa ca de fapt stiu si sa alerg dupa ele sa le explic.

    #10 Nu se aplica. Nu se prinde nici dracu’ ca sunt romanca daca nu le spun. Majoritatea nici nu se prind ca nu-s “native speaker”.

    #11 Nu e minciuna. N-am smartphone si in general mi-e si lene sa fac poze.

    Minciuni pe care totusi mi le spun:

    – o sa ajung la aeroport fix la timp, nu cu nspe ore mai devreme

    – cand ma intorc de la concert, imi curat ochii de ghepard, fac dus, mananc para de dupa concert si ma culc – aiurea! intotdeauna pic lata, pierd vremea, uit sa ma demachiez inainte de dus asa ca din ghepard ma transform intr-un veritabil panda si eventual si adorm asa, pandalie, prea obosita sa mai mananc para aia… cu care e probabil sa ma intorc acasa, ca deh, trebuia s-o plimb sa viziteze Europa

    – o sa am marunt pentru automatele de bilete – ghici ce toanta stie al dracului de bine ca nu merg bancnotele de 50+ euro la automate si totusi se trezeste de fiecare data in fata lor fara bani mai mici?

    – o sa am incredere sa-mi las rucsacul la hotel si n-o sa-l car in spate peste tot pana trebuie sa plec la aeroport – nu s-a intamplat pana acum

    – o sa ma indur sa vizitez ceva cu plata daca tot sunt acolo – in afara de gradina zoologica din Berlin (ce surpriza, avand in vedere ca mereu stau acolo… aaa… nu intr-o cusca, nu in gradina zoologica propriu-zisa, doar in zona), n-am facut pana acum niciodata asta

Păreri?