Mâncatul în cuplu

Momentul în care intri într-o relație e acela în care, ca bărbat, îți iei adio de la farfuriile tale. Pentru că nu mai sunt ale tale, ci sunt ale ei. Nu în totalitate, doar să guste un pic la început. Sau când mai are chef.

Femeile se nasc cu dreptul garantat de univers de a gusta prima dată. Un fel de jus primae gustis. E o lege a firii, n-ai cum să te împotrivești. Sau poți, dar înseamnă că nu înțelegi cum funcționează lumea și așteaptă-te la repercusiuni dure. Într-o relație nu e loc pentru mofturi de genul “Joey doesn’t share food”. Crede-mă, n-ai cum să scapi.

După ce te obișnuiești cu asta și o lași să își exercite dreptul ancestral, afli că:

– nu ai un partener de viață, ci un partener de mâncare

– nu există “gust numa’ un pic”

– aproape tot timpul mâncarea ta e mai bună

– chiar dacă mâncarea ei e mai bună, tot va mai gusta de la tine de câteva ori, să fie sigură

– când mâncărurile sunt la fel de bune, va tot “gusta” și îți va cere să faceți schimb

– când vă comandați FIX același lucru, tot mâncarea ta e mai bună

– când mâncărurile sunt la fel de proaste, tot a ta e mai bună

3 Comentarii
  1. Cezar26 August 2017

    O modificare la penultimul punct: cand vreti sa comandati acelasi lucru tu vei comanda altceva pe care ar fi vrut sa il comande si ar vrea sa vada cum e si ala

  2. ioanabis27 August 2017

    Eu as vrea sa fac o modificare la punctul al treilea: Mancarea lui e TOT TIMPUL mai buna! E nedrept, zau…

  3. Bubu27 August 2017

    Eu cer xxxxxxxxtra picant. Si mai cer si ceva praf de cayenne pe langa sa completez. Ca nu am incredere :D. Ultima oara am pupat copilul pe cap si a inceput sa planga, asa picant am mancat :)). Nevasta nu risca sa se apropie de farfuria mea. Mwahahaha

Păreri?