Food a la Cluj: mâncare indiană de la Gandhi

Sâmbătă, la prânz, pe o vreme în care nu nu am fi scos din casă nici pisica, am decis să ne scoatem pe noi și să testăm noul restaurant indian din oraș. E vorba despre Gandhi, situat în Piaţa Mihai Viteazu, numărul 1. Atenţie, intrarea se face de pe strada Horea, chiar vizavi de pod.

Dacă mergeţi în cuplu, poate aveţi noroc să prindeţi o masă cu un view fain, la stradă, aşa cum am prins noi. Locul e decorat cu mult bun gust, atmosfera e relaxată, ne-a lăsat o impresie foarte bună. Spre deosebire de celălalt restaurant indian, Indigo, mi-a plăcut mai mult ca decor și cromatică, mi s-a părut mai intim, mai rafinat, cum a fost şi mâncarea per ansamblu.

Vă spun din start, eu nu mă înţeleg extraordinar cu mâncarea indiană, pentru că nu sunt fan curry sau sosuri roşii, dar îmi plac mâncărurile lor vegetariene şi combinaţiile de mentă și iaurt. Cum o bună parte din indieni sunt vegetarieni, cred că nu aş muri de foame dacă vom ajunge vreodată în India :)

În schimb, Răzvan, care are centura neagră la mâncat picant, e fan adevărat. Practic, mergem cam o dată sau de două ori pe an la indian şi o facem lată.

Servirea a fost ok, singura problemă e că noi, doi pitici de grădină, am avut parte de un chelner foarte înalt şi nu am putut face aproape deloc eye contact, deci pot doar bănui că ne-a zâmbit :)) Glumesc, omul şi-a făcut bine treaba.

Am început cu un cocktail Taiwan Dark, care m-a atras pentru că ingredientul principal e sucul de mango, o mare pasiune de-ale mele de când am fost în Thailanda. În plus, avea rom, suc de lămâie şi sos tabasco. Te loveşte sosul tabasco în pifometru de nu ştii de unde să te culegi, doar ca să simţi în secunda doi catifeaua mangoului. Salivez şi tastez. A fost printre cele mai bune cocktailuri băute ever, vi-l recomand 10/10. Răzvan a băut o bere artizanală, făcută la Cluj, pentru că cineva din familie trebuie să susţină şi producția locală.

Ca aperitiv, mi-am luat o porţie de King Prawn Suka, adică nişte creveţi în foietaj. Din mare păcate pentru mine, în foietaj era plin de sos roşu :( Greşeala mea, trebuia să întreb exact cum e preparatul. Am scos, aşadar, creveţii din foietaj şi i-am şters de farfurie. Dap, nu mă judecaţi, că fix prostii din astea faceţi şi voi.

Răzvan şi-a luat o porţie de Onion Bhajee, adică nişte chiftele de ceapă, care au venit cu un sos de usturoi și mentă, curcubeu pe cerul gurii!

Ca fel principal, iar am dat-o în bară. Să nu mă înţelegeţi greşit, mâncarea nu a fost rea, dar, frate, cum să am iarăşi ghinion? Ziceţi şi voi, cum să comanzi Tan garlic chicken şi să fie tot cu sos roşu?! Ca garnitură, mi-am luat nişte orez cu usturoi, pe principiul dacă e bal, să fie până la capăt! Mi-a plăcut mult orezul, nu au pus şofran în neştire, gustul a fost corect echilibrat. Puiul cu usturoi, luat separat de sosul roşu, a fost şi el bun, a durat mai mult să îl curăţ cumva de sos decât să termin de mâncat. Am uitat să vă spun, era picant. Foarte picant. Mai picant decât ce şi-a luat Răzvan, spre disperarea lui şi amuzamentul meu. Dacă nu sunteţi fani mâncare picantă, mai bine staţi departe de acest preparat. E, vorba aia, pentru cei puternici :)

Răzvan şi-a luat Chicken Madras. Aici eram sigură că vine cu sos roşu, şi aşa a și fost. Ca garnitură, şi-a luat o porţie de orez cu şofran, nimic de reproșat. Foarte picant și acest preparat, de încercat doar dacă sunteți fani. Dar, ca să se puncteze, orezul meu a fost mai bun, pentru că, nu-i aşa, dacă pui usturoi peste orice, devine mai bun.

Ne-am mai luat şi două porţii de naan, care e un fel de plăcintă-pâine de-ale lor. Bineînţeles, cu usturoi. Din toată mâncarea indiană, pâinea naan mi se pare cea mai bună şi vi-o recomand cu toată încrederea. Practic, aș mânca ORICE cu/pe naan!

Toată povestea ne-a costat 182.00 lei, destul de scump, dar cum nu mergem în fiecare lună, a meritat. Eu aş reveni pentru cocktailuri, pâinea naan şi preparatele vegetariene.

4 Comentarii
  1. Mokoy21 Martie 2017

    Pai, nimic din partea casei? Trebuia sa le ziceti ca scrieti pe blog, sa vezi cum se schimba totul. :)

    La “o mare pasiune de-ale mele” tre’ sa mai schimbam cate ceva…

    • Zicu21 Martie 2017

      Păi scopul nu e să primim ceva din partea casei, ci să scriem niște păreri de oameni simpli, fără pretenții de gurmanzi simandicoși, despre mâncarea din Cluj. Cât despre “o mare pasiune de-ale mele”, let’s agree to disagree, că nu trăim în nazism gramatical.

    • Miyamoto24 Martie 2017

      O mare pasiune dintre ale mele, deci corect.

  2. Tb22 Martie 2017

    La cate localuri de food de alta origine decat cea romaneasca sunt deschise azi la Cluj s-a uitat de vechea ‘varza a la cluj’.

Păreri?