Reglare de conturi în stil mafiot între doi internauți români

După ani de zile în care s-au certat ca sălbaticii pe internet, Manuel și Istrate s-au întâlnit, în sfârșit, în viața reală. De fapt, a fost o întâlnire forțată, pentru că Istrate l-a filat pe Manuel zile întregi, așteptând momentul prielnic să iasă din umbră și să-i dea în cap sau ceva.

– AHA, te-am prins, fraiere! răbufni Istrate

– Nu vă supărați, cine sunteți? reacționă mirat Manuel

– Sunt Nemesisul tău, Istrate, și am venit să-ți cer socoteală pentru toți anii în care mi-am mâncat nervii cu tine pe internet!

– Aaa, Istrate, nu te-am recunoscut fără mașina de la poza de profil.

– Îți bați joc de mine și acum, când am venit să te confrunt?

– Nu, era o constatare, ești un om, nu o mașină.

Istrate nu prinse subtilitatea acestei glume, dar nu se lăsă descurajat.

– Și tu arăți mai prost în realitate!

– Ok, ce vrei?

– Să ne reglăm conturile!

– Ce conturi?

– De facebook!

– Ce e de reglat?

– Vreau să-mi plătești pentru toate certurile iOS vs Android, pentru toate filmele care mi-au plăcut și ai zis că-s de rahat, pentru toate certurile politice, pentru toate pozele la care mi-ai dat like ironic și pentru orice mi-ai mai greșit greșit pe internet!

– Ești prost, e facebook, oamenii intră acolo să se certe, nu înseamnă că ne vom da în cap în viața reală.

– BA DA, uite că s-a ajuns și la asta! M-ai adus în culmea disperării și am venit să iau măsuri!

– Și ce vrei să facem, mai exact?

– Vreau să scrii următorul status: “Istrate a avut, are și va avea întotdeauna dreptate în disputele cu mine!”

– Și dacă nu?

– Dacă nu… ÎȚI DAU BLOCK!!!

– Și nu puteai să-mi dai pur și simplu block, a trebuit să bați drumul până aici?

Lui Istrate i-a apărut în cap, din senin, mesajul “Windows is shutting down”, urmat de sunetul binecunoscut și și-a dat restart. Când s-a dezmeticit, s-a uitat la Manuel și i-a zis:

– AHA, te-am prins, fraiere!

– Ca să nu te mai obosești cu toată povestea, hai să ne dăm block și să ne vedem de viețile noastre.

Și l-a lăsat acolo, în stand by.

“Ce bine că sunt în România și am de-a face cu oameni prea proști ca să-mi dea în cap, ca în Japonia.”, gândi Manuel.

Păreri?