Revoluția din ’89 cu românii de azi

“Împușcați-i că nu-s oameni”, astea sunt cuvintele pe care colonelul Burtea Valeriu le-a spus militarilor unității din Florești, trimiși la fabrica de bere din Cluj, în decembrie, 1989. Mai citiți o dată. Spuneți cu voce tare: “împușcați-i că nu-s oameni”.

La Cluj au murit 27 de oameni și au fost răniți 51.

Gândindu-mă unde suntem azi, după 28 de ani, mă întreb: oare cum ar fi fost ca cei care au ieșit în stradă în ’89 să se “pișe pe ea de revoluție” cum se pișă azi unii pe el de vot?

Oamenii ăia terorizați de regim.

Oamenii ăia care știau că riscă ENORM dacă ies să protesteze împotriva regimului.

Oamenii înflăcărați de o idee interzisă.

Oamenii care nu știau dacă se mai întorc acasă.

Răniții și morții.

Cum ar fi fost să zică: “las’, să iasă alții, eu nu mă risc”, “hai că nu-i chiar așa rău cu Ceaușescu și comunismul ăsta, mie mi-e bine așa”, “vine Crăciunul, ce proteste le trebuie ăstora?”

Atât.

Să nu uităm. Să nu uităm și să învățăm.

Dacă vreți să aflați adevărul despre evenimentele din ’89 de la Cluj, citiți “Împușcați-i că nu-s oameni”, o carte document, scrisă în opt ani de jurnalistul Victor Lungu. Tocmai a fost relansată și o găsiți aici sau în librării.

PS: poza e de ieri, când după relansarea cărții s-au aprins lumânări la monumentul martirilor revoluției de la Cluj.

Păreri?