Farmecul orașelor mici

Am fost până la Baia Mare. Două faze.

Am întrebat la o plăcintărie dacă se poate plăti cu cardul. Evident că nu se putea, nici nu știu de ce mi-am făcut speranțe, dar am zis să dau o șansă anului 2017. La care un băiat de la coadă:

– Este bancomat peste drum, să simți că ești la oraș. Știi care-i singura diferență între oraș și sat?

– Care?

– Scoți banii din perete și te caci în casă.

Mergem la o prăjitorie de cafea mai de fițe, genul la care în Cluj trebuie să faci credit doar cu buletinul pentru o cafea decentă.

– Cafeaua pe care o veți servi e din El Salvador, 13 lei.

– Am zis două cafele.

– Da, două cafele 13 lei.

– Îmi cer scuze, sunt din Cluj și mi-e frică de prețurile astea mici.

Bonus.

4 Comentarii
  1. Doru Șupeală4 Septembrie 2017

    Clar ai fost în provincie, aici încă nu a ajuns vestea că verbul ”a servi” ține de sfera semantică a prestatorului, nu de cea a beneficiarului.

  2. Lordul John4 Septembrie 2017

    Mergeti la Constanta la orice magazin de cartier si intrebati daca se poate plati cu cardul :)))

    Te injura in gand si te trimit frumos la bancomat

  3. Adi4 Septembrie 2017

    Din pacate asta cu cardurile e ciudata… cand s-a dat o lege prin care toate firmele erau obligate sa aibe POS-uri si sa accepte plata cu cardul… au aparut 2 fenomene: toata lumea isi dadea ochii peste cap si comenta ca nu e posibil asa ceva sa ceri si la chioscul de la tara plata cu cardul… si 2, toate bancile au marit nesimtit comisioanele pt comercianti la incasarea cu cardul.
    Ulterior s-a aborgat legea… so… daca nu intrebi inainte indiferent unde mergi s-ar putea sa ai surprize.

  4. Denisa Bârgău5 Septembrie 2017

    Două cafele, cam așa… într-un loc fără fițe, cel mult cinci lei. La 13 lei două cafele, se justifică fița.

    Salutări din Hunedoara. Eu beau cafea cu 1 leu când nu apuc s-o fac acasă, și atunci ies mai ieftin.

Păreri?