Surprinzătoarea Sri Lanka

Când spui “destinație exotică”, majoritatea oamenilor se gândesc la Bali, Maldive sau Republica Dominicană. Prea puțin am auzit Sri Lanka printre preferințele de vacanță. Și asta ne-a intrigat. Ce o fi cu insula asta din sudul Indiei? Și am început să ne documentăm, cum facem înainte de fiecare vacanță. Și am descoperit o țară atât de specială, încât nici nu ne-am mai gândit la o altă destinație. Plajele din Zanzibar mai pot aștepta.

Cam 2 milioane de turiști au vizitat insula în 2017. Pare mult, dar se poate MULT mai bine, la ce are de oferit. Aici ține mult și de cum se promovează ei cu resursele pe care le au (totuși, e o țară destul de săracă), dar e un semn că destinația nu a intrat încă în mainstream. Dar și când va intra… turismul e șansa lor spre dezvoltare.

Am zburat în jur de trei ore din Kuala Lumpur până în Colombo, capitala insulei. Și am știut de cum am intrat în aeroport că am ajuns într-un loc special: toate angajatele erau îmbrăcate în sari, portul tradițional. E ca și cum ai ateriza în România și angajații aeroportului te-ar întâmpina în port popular românesc. Neh, nu se va întâmpla niciodată asta. Dar nu vă imaginați cât de important e acest aspect: te conectezi la cultura locală de cum ieși din avion.

În Sri Lanka sunt 70% budiști, 12% hinduși, 10% musulmani, 7% creștini și alte religii. Acest mix religios și cultural dă insulei o savoare aparte, pe care am simțit-o încă de pe drumul de la aeroport la resort: oameni pestriți pe străzi, tarabe cu diverse, mici magazine cochete, panouri outdoor psihedelice, o inundație de tuk-tuk-uri, un trafic haotic și multe, multe culori. Ne bucrăm de fiecare dată de drumul de la aeroport la hotel: avem ocazia să studiem oamenii, să asimilăm atmosfera, să intrăm în mood-ul țării pe care o vizităm. Sri Lanka nu semăna cu nimic din ce văzusem până acum. Și ne-am felicitat încă o dată pentru alegere.

Am stat la Earl’s Reef în Beruwala, un resort mic, cochet, cu camere frumoase și vedere superbă la ocean, cu mâncare foarte bună și personal extrem de amabil. Dacă vreți să mergeți să vă relaxați, e perfect. Dacă vreți distracție și party, poate alegeți altceva, pentru că ăsta e FOARTE liniștit.

Ce să vă spunem despre peisaje? Că e frumos pe țărmul Oceanului Indian? Că apa e “bună”, dar nu atât de frumoasă ca în Caraibe? Că e cu palmieri? Că nisipul de pe plaje e ca mălaiul? Că apusuri și răsărituri? Că frumusețe, că emoție, că poze de Instagram? Da, toate astea, dar te lovești de ele în orice paradis exotic, fiecare cu particularitățile sale. Provocarea e să descoperi ce îți oferă țara dincolo de plajă.

Cum ar fi mâncarea. Vă dați seama că influențele indiene sunt puternice, adică orezul și diferite curry-uri sunt la putere. Dar se simt și influențele diverselor culturi care se întrepătrund aici. Am mâncat foarte bine, nu la fel de bine ca în Malaezia, dar tot a intrat în top. Combinații de gusturi cum numai aici am mai întâlnit, mâncăruri vegetariene la fel de bune ca cele cu carne (chiar sunt specialiști pe vegetariene, cc interesații), mâncăruri picante (cc amatorii), curry-uri în combinații surprinzătoare (cu diverse fructe și legume exotice, de exemplu), o încântare pentru papilele gustative. Categotic și Sri Lanka e o destinație culinară.

Cum ar fi cultura. În Sri Lanka încă funcționează sistemul de caste, ca în India, de altfel. Societatea e împărțită în opt caste mari, prima și cea mai importantă fiind a casei regale. Din a doua fac parte oamenii de stat, magistrații etc. Și tot așa, până la cele mai “defavorizate”. Dacă te-ai născut într-o anumită castă, ești asociat cu ea pe viață, indiferent cât de bine te descurci în viață. De exemplu, poți fi din casta pescarilor și să ajungi cel mai bun avocat din țară, tot trebuie să te căsătorești cu cineva din casta ta. Dacă o fată vine acasă cu un băiat dintr-o castă inferioară, părinții îl vor refuza, indiferent cât de bogat e. Apartenența la castă e dată prin numele de familie și e sfântă. Acest sistem tradițional de împărțire a societății împiedică țara să se dezvolte, pentru că bogăția e rezervată celor din castele superioare – părerea ghidului nostru, care face parte din a treia castă.

Cum ar fi oamenii. Probabil cei mai respectuoși și cu bun simț oameni pe care i-am întâlnit în călătoriile noastre. Da, toți încearcă să-ți vândă ceva, să obțină ceva, dar unde nu e așa? Nu e și în România la fel?

Cum ar fi istoria. Sri Lanka a fost “vizitată” de portughezi, de olandezi, dar britanicii și-au pus cel mai mult amprenta asupra insulei. 133 de ani de ocupație britanică nu au fost ușori pentru băștinași, chiar dacă din perspectiva britanicilor îi “civilizau”, nu îi stăpâneau și le goleau țara de bogății. Britanicii au introdus în insulă calea ferată (chiar dacă trenurile lor arată jalnic, se mișcă mai bine ca ale noastre) și ceaiul (ceaiurile sri lankeze sunt printre cele mai apreciate din lume), printre altele. Numele Sri Lanka e doar din 1972, când insula s-a proclamat republică și a rupt toate legăturile cu Londra, înainte numindu-se Ceylon.

Cum ar fi o lecție despre renaștere și speranță. Sri Lanka a fost a doua cea mai afectată țară de tsunami-urile generate de cutremurul din Oceanul Indian din 2004, după Indonezia. A fost cel mai mare dezastru natural din istoria insulei, cu peste 30 de mii de morți și peste 5 mii de dispăruți. Ghidul nostru ne-a povestit că nimeni nu a anunțat pericolul care vine și în 15 minute valurile au făcut ravagii. E șocant să te plimbi pe stradă și să ți se spună: “toată zona asta a fost măturată de pe fața pământului.” Dar sri lankezii s-au mobilizat, au reconstruit, și-au revenit și au ieșit mai puternici din această lecție a naturii. Și-au îmbunătățit sistemul de alarmare a populației, peste tot vezi locuri reconstruite după dezastru prin eforturile comunităților locale și internaționale, oamenii sunt mai uniți.

Viza o obțineți la intrarea în țară și costă 45 de dolari de persoană. În principiu, țara e sigură, nu ne-am simțit niciun moment în vreun pericol, dar e bine să vă documentați în privința zonei în care mergeți. Iar legat de febra dengue, unul din “bau-bau-urile” acestei țări, provocată de mușcătura unui țânțar, n-am avut nicio problemă și n-am făcut vaccin înainte de plecare: resorturile sunt bine protejate, iar dacă ieșiți din resort dimineața devreme și mai ales seara, e bine să eviți locurile umede, sursele de apă (râu, lac etc.), suprafețele de apă murdară, în general locurile murdare, piețele de pește și să te dai cu un repelent luat de acolo. Vă dați seama că repelentele luate de aici nu au niciun efect asupra țânțarilor sri lankezi :)

În cocncluzie, merită să vizitați Sri Lanka, dacă vreți o destinație cu adevărat surprinzătoare.

7 Comentarii
  1. Manuela23 Ianuarie 2018

    Super fain articolul! ^_^

  2. George23 Ianuarie 2018

    Foarte interesant, mi-ar placea sa o vizitez!

  3. Maho24 Ianuarie 2018

    Despre afirmatia aceasta “Cum ar fi oamenii. Probabil cei mai respectuoși și cu bun simț oameni pe care i-am întâlnit în călătoriile noastre. Da, toți încearcă să-ți vândă ceva, să obțină ceva, dar unde nu e așa? Nu e și în România la fel?” —- e valabila doar pentru anumite zone ale lumii, de ex, n-o sa incerce nimeni in Ungaria sa-ti vanda “ceva”. Inteleg ca sri-lankezii au bun simt, dar altii sunt agasanti cand incearca sa-ti vanda maruntisuri in zone turistice, bagandu-ti in fata tot felul de kistch-uri sau punandu-ti de-a dreptul in brate cate un cacatis pe care cer apoi bani.

    • TVdece24 Ianuarie 2018

      Să-ți zicem cum am fost agasați de niște băieți care vindeau chestii în Paris? Sau în Roma? Peste tot găsești din ăștia, important e să nu-i lași să-ți strice mood-ul.

  4. Maho24 Ianuarie 2018

    Si daca puteti sa detaliati un pic despre mancare. Ce preturi sunt, in functie de locurile unde ati mancat voi, si daca ati mancat si pe strada sau igiena lasa prea mult de dorit si e de evitat aceasta posibilitate. Eu am o “jena” cand vad street food, mai bine zis conditiile in care se prepara mancarea. In Istanbul as fi mancat o mie de chestii la “tarabe”, dar, de aproape, n-am mai avut curaj decat sa ma bag la niste peste mic, prajit, unde mi s-a parut mie ca nenea ala il pregatea mai cu atentie.

    • TVdece24 Ianuarie 2018

      De obicei, mâncarea în Asia e foarte bună (am mâncat la fel de bine și în Thailanda, și în Malaezia, și în Sri Lanka, nu se compară cu nimic din ce ai mâncat în România), extrem de variată (găsești influențe din diverse bucătării asiatice peste tot) și ieftină (o masă îndestulătoare pentru două persoane e 10, maxim 15 dolari), mai ales la street food. Legat de street food, e o experiență în sine: da, nu e neapărat la standardele noastre de igienă, dar nici nu “mănânci de pe jos”, oricum când ajungi acolo vei fi cucerit de mirosuri, culori și gusturi. Deci, dacă tot bați atâta drum, merită “să-ți dai greața”. Noi n-am avut nicio problemă și am încercat de toate :)

  5. m24 Ianuarie 2018

    Pai mă gândesc că mai umbla in sari și în viața de zi cu zi. Și nu reprezintă un costum doar rural, ca portul ăla popular de la noi. La noi ar fi ridicol să te primească așa
    Ce treabă au Clujul, Bucureștiul, Sibiul etc. cu costumul popular
    Se vede că nu-s prea înnebunit după costumul popular , nu? :)
    Și la luton să te primească cu Morris dancers :)

Păreri?