Ce e și ce nu e titlul de Capitală Europeană a Culturii

Cluj-Napoca, Baia Mare, Timișoara și București sunt orașele finaliste din România pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, pe care unul dintre ele îl va împărți cu un oraș din Grecia în 2021.

La o privire de ansamblu, acest demers poate suna abstract și dificil de explicat pe înțelesul tuturor. Proiectele de candidatură sunt stufoase, pline de concepte și termeni pretențioși, care pot “speria” un cetățean simplu, ce poate vrea doar să afle de ce e important ca orașul său să devină capitală culturală. Până la urmă, de ce ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii? Ce “ne iese” din asta? Nu avem lucruri mai importante de făcut?

Am simțit, așadar, nevoia unui articol cât se poate de clar, explicativ și pe înțelesul oricui, mai ales că în toamnă va veni o parte din juriu la Cluj și s-ar putea să vă oprească pe stradă, să vă întrebe ce știți despre acest proiect. Florin Moroșanu, președintele Asociației “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” a fost amabil și ne-a ajutat cu toate informațiile de care am avut nevoie pentru acest articol.

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii

Este un proiect cu o o tradiție de peste 30 de ani, creat cu scopul de a promova diversitatea culturală europeană, cât și pentru a evidenția trăsăturile comune ale diferitele culturi europene. La început, nu a existat o competiție, capitalele culturale fiind nominalizate de către guverne, apoi s-a trecut la etapa în care orașele candidate intră într-o competiție, în care trebuie să prezinte proiecte solide, din punct de vedere economic, social și cultural. Această competiție este extrem de benefică, pentru că naște analize sincere ale orașelor candidate, scoțând la suprafață probleme pe care poate nu le conștientizau.

Economic, studiile arată că orașele capitale culturale au avut creșteri ale turiștilor de la 15% la 100%, cu impact asupra serviciilor locale: hoteluri, restaurante, taxiuri, magazine etc.

Mediatic, orașul capitală culturală se bucură în acel an de o atenție sporită în toată lumea. De la agențiile de presă europene, cât și cele din America și Asia, toată lumea scrie despre oraș, se vorbește despre el, se creează rumoare, este “pus pe harta lumii”, dacă nu era acolo.

Social, se creează sentimentul de apartenență la o comunitate, acolo unde nu există acest sentiment.

Ce NU e titlul de Capitală Europeană a Culturii

Nu vă așteptați ca, în cazul în care Clujul câștigă titlul, problemele voastre stingente de cetățeni ai orașului să fie rezolvate. Nu vi se va asfalta strada prin acest proiect, nu se vor construi parking-uri, nu se vor planta copaci. Așadar, cu citat:

Capitala Culturală NU este un panaceu. Acest titlu nu va duce la eradicare sărăciei, a inechităților sociale, nu va construi autostrăzi și nici nu va asfalta străzi.

Capitala Culturală NU este un festival al festivalurilor pe perioada unui an de zile.

Capitala Culturală NU este ceva ușor de gestionat.

Capitala Culturală NU se referă doar la activități artistice. Manifestările culturale cuprind educație, formare, schimburi de experiență, experimente, sport, obiceiuri și tradiții etc.

Nu există Capitală Culturală care să nu fi eșuat într-o direcție, într-un proiect, într-o investiție. A greși este ceva natural într-un asemenea proiect.

Câți bani se câștigă, concret?

Există percepția că orașul desemnat capitală culturală se va scălda în bani europeni. Nimic mai adevărat. Premiul este de “doar” 1.500.000 de euro și se acordă în urma unei evaluări, deci DUPĂ anul capitalei. Pe lângă bugetul mediu de care au dispus capitalele culturale de până acum pentru implementarea proiectului, care e în jur 30 de milioane de euro, un milion jumate, acordat după, e mai degrabă simbolic.

Dar, dacă privim acest titlu prin prisma unei investiții în viitorul orașului, lucrurile stau altfel. Orașul investește în implementarea programului, dar investiția se amortizează în următorii ani. Studiile arată că pentru fiecare euro investit de orașul capitală culturală, se întorc înapoi 7 euro. Pe lângă asta, ne gândim și la posibilii investitori atrași să-și bage banii într-o capitală culturală. Deci, e o investiție pe termen lung, care poate fi extrem de profitabilă.

Ce se va întâmpla în toamnă, când vine juriul la Cluj?

După cum spuneam la început, în luna septembrie, o parte din juriu va vizita fiecare oraș candidat, deci și Clujul. Ce trebuie să știți despre vizită:

– analiza orașelor se petrece egal, pentru toate finalistele, în intervalul orar 09:00 – 17:00

– fiecare oraș este liber să aleagă cum folosește acest timp

– membrilor juriului li se va propune un program de întâlniri cu diverse entități importante din oraș și li se va face un traseu, pentru a-și contura o imagine despre urbe

– membrii juriului pot opri oameni la întâmplare pe stradă, să-i întrebe despre proiect, pentru a observa care e percepția proiectului în conștiința colectivă.

Ce câștigă orașul și comunitatea pentru că am ajuns până aici?

În primul rând, în cei 5 ani de când se lucrează la proiect, s-a adus cultura în centrul atenției, ceea ce e din start un câștig. Înainte de demararea acestui proiect, cultura se afla undeva la finalul agendei orașului. Odată ce proiectul a fost asumat de diferitele medii ale orașului, cultura a început să respire. Concret, evoluția se poate observa în alocările orașului pentru cultură: 368.000 euro în 2011, 2.834.545 euro în 2015, adică o creștere de peste 750%.

Un câștig pe termen lung este asumarea în cadrul strategiei de dezvoltare a orașului a culturii ca factor de transformare și regenerare urbană, aspect extrem de important în vederea construirii unui profil cultural pentru Cluj-Napoca în anii următori.

Cooperarea între diversele medii (administrativ, universitar, operatori independenți etc.), ceea ce se traduce printr-un climat cultural dinamic: se schimbă informații, se colaborează, se coordonează. Un oraș cu o cultură vibrantă este un oraș viu.

La începutul anului, ministrul culturii a anunțat că va iniția un fond pentru susținerea orașelor care au candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, în sensul sprijinirii financiare a unor inițiative cuprinse în aplicațiile fiecărui oraș. Astfel, atât orașele care nu au ajuns în finală, cât și cele 4 finaliste, vor beneficia de un câștig imediat și concret.

Ce vom face după ce aflăm rezultatul, în luna septembrie?

Dacă vom câștiga, vom deschide șampaniile, apoi vom trece la treabă. Din 2017 începe implementarea proiectului, pentru că aplicația de candidatură este un contract al orașului cu Comisia Europeană și trebuie respectat întru totul.

Cum se pot implica clujenii?

Clujenii au răspuns foarte bine până acum provocărilor noastre. Campania ClujulMerită se apropie de 10.000 de fotografii realizate cu ajutorul lor. Au apărut inițiative inedite în vederea implicării în proiect din partea unor grupuri independente din sfera artistică, cum a fost proiectul ClujX, venit din partea blogosferei clujene. Avem nevoie de susținerea morală a comunităților clujene și, pe măsură ce ne apropiem de luna septembrie, vom iniția un call to action în vederea susținerii proiectului nostru.

Ce înseamnă conceptul “East of West”, cu care participă Clujul?

Cluj-Napoca este un oraș dual, cu două fețe, una privind înainte, cealaltă înapoi. Geografic, Clujul este situat între Vest și Est, iar cultural la intersecția dintre perspective și atitudini. Clujul este un melanj între atmosfera de burg imperial, remarcată de cei care vin din Est, și un aer occidental, sesizat de vestici.

Astfel, dacă vorbim despre deschidere, vitalitate culturală și efervescența locuitorilor, Cluj-Napoca e, probabil, cel mai occidental oraș din România. Pe de altă parte, suntem și rămânem estici: știm mai bine decât mecanicul să ne reparăm mașina, ne place să stăm pe bancă, în fața blocului, la fel cum stăteau bunicii noștri, urmărind cine mai trece pe uliță.

Conceptul “East of West” surprinde fix această dualitate care ne caracterizează: suntem în aceeași măsură un oraș cosmopolit și occidental în Estul Europei, pe cât suntem un oraș răsăritean de mărime medie în Vestul Europei.

Denumindu-ne conceptul “East of West”, și nu “West of East” – așa cum s-ar fi așteptat unii -, suntem deciși să punem în discuție, însă neapărat cu umor, clișeele referitoare la acest spațiu geografic și mental.

East of West este misiunea pe care ne-am asumat-o de a face cunoscută mai bine înțelegerea noastră răsăriteană asupra vieții. Vrem să investigăm și să prezentăm cultura est-europeană, felul nostru specific de a trăi și capacitatea noastră unică de a ne adapta unor evenimente și contexte neprevăzute.

Dualitatea menționată mai devreme poate fi exploatată, creându-se punți de legătură între diferitele culturi ale orașului nostru: români și maghiari, ortodocși și catolici, studenți și muncitori, centru și periferii, oameni de afaceri și artiști visători. Astfel, cultura joacă un rol catalizator în schimbarea societății, a mentalităților, a conștientizării faptului că, chiar dacă părem diferiți, suntem parte din aceeași comunitate.
East of West vorbește despre noi, clujenii. Cluj-Napoca se poate mândri cu faptul că viața culturală a orașului este puternic legată de transformările sociale. Această conexiune va reprezenta coloana vertebrală a programului pentru 2021: cetățeni aparținând unor culturi diferite vor colabora pentru a crea noi forme de expresie culturală.
Sperăm că acum e MULT mai clar totul :) 
2 Comentarii
  1. bRUtuSS25 Martie 2016

    Foarte frumos si elocvent articolul. Sper sa castige Timisoara :)

  2. Maria26 Martie 2016

    Sa speram ca se vor pune accent pe programele de educatie si nu doar pe hartie. Suntem satui de manifestari culturale in care castiga doar tipografiile si organizatorii de spectacole. Ar fi de preferat ca de aceste activitati sa se ocupe muzeele si institutiile de invatamant si nu primariile sau alte ministere si entitati locale. Felicitari castigatorilor, oricare vor fi ei!

Păreri?