Cum e luni dimineața după Armin

Nu are rost să intrăm în detalii despre show-ul lui Armin. Trebuie să “be in that moment”, cum spune artistul. Pentru mine, ca fan, a fost cel mai fain set pe care mi l-a pus (da, chiar simt că mi l-a pus mie :D), asta incluzând show-ul aniversar la 20 de ani de carieră de anul trecut din Amsterdam.

O postare distribuită de TVdece (@tvdece) pe

E vibe-ul de festival, sunt miile de oameni, veniți din toate colțurile lumii, cu care împărtășești aceeași bucurie, e conexiunea incredibil de emoționantă pe care o ai cu un artist care dă tot pentru publicul lui, e momentul acela special pe care îl împărtășești cu cineva când vi se întâlnesc privirile, e țigara pe care o împarți ca în liceu, pentru că nimeni nu mai are și nu vrei să pleci din fața scenei, e sentimentul de libertate când răsare soarele pe stadion, e mâna EI/LUI, care te strânge tare, tare de tot, ca să simțiți împreună același moment. E fucking Armin. E regele.

Și apoi e momentul în care ieși din festival cu alți mii de oameni. E dimineață, orașul s-a trezit la viață, și oamenii veseli, cu sclipici, codițe și peruci colorate sunt priviți cu amuzament sau consternare de cei care încep o nouă săptămână.

Nu am găsit taxi, așa că am luat un autobuz împreună cu alți festivalieri. Șoferul era în filmul lui, ne-a deschis ușile râzând și ne-a pus o horă:

– No, haidați acasă copii! Pă horă mergem! (only in Ardeal)

Pe drum, oamenii se grăbeau la muncă și se uitau curioși la parada mică pe care am format-o.

Apoi, ca niște zombi, am intrat cu toții la McDonald’s, unde, surpriză, erau alți festivalieri care își luau micul dejun. Privirea unui corporatist în cămașă, care a intrat să-și ia o cafea, a fost priceless. Dezorientat ușor, a trecut tiptil printre noi, ca nu cumva să se murdărească de sclipici. Și doamnele care serveau la McDonald’s au fost priceless:

– Mia, dă-le la copii fără gheață, că toți mi-s răgușiți! (only in Ardeal)

Pe drum spre casă, am făcut niște story-uri pentru insta, fapt ce i-a atras atenția unei bătrânici care își plimba cățelul.

– Ce faceți, mă, copii? Gata festivalul?

– Pentru noi, da, da’ alții încă mai dansează.

– Vai de mine, mult ați trudit. Da’ așa trebe, că sunteți tineri! 

Încă un final de festival.

Mulțumesc, Armin, a fost un roller coaster emoțional.

Abia aștept să ne trudim împreună și la anul!

6 Comentarii
  1. ioexist14 August 2018

    ce ghinion pe mine sa am pretini numa roacari. nici platiti nu vin cu mine la “usb music” la anu singur viu, ma vedeti acolo in colt, stingher

    • florica16 August 2018

      Nu mai bine ne scriem / sunam si vii cu noi? :)

  2. ioexist16 August 2018

    dau la schimb o canapea pt un city break in capitala mertanului si porsche-ului !!!oneone
    poa Zicu sa faca un needitat dintr-un s-klasse si daca pusca poate chiar o vizita la fabrica :P

  3. ioexist20 August 2018

    Haideti! Haideti! Haideti! Tulai, am zis de trei ori! Numa bine puteti sa ma invatati cum se danseaza stilul taiat castravetii :)

    • ioexist20 August 2018

      Am zis ca vine si festivalul berii? Ala al doilea ca marime din ioropa?

Păreri?